Furt de imagini
Imi place sa ma uit in casele oamenilor. Din mersul masinii. O bucata de tavan umbrita de forma de arabesc a lustrei. Un colt de biblioteca in care ghicesc carti pe care mi le-as dori si pe care nu mi le-as dori. O perdea filifiind diafan in aerul glacial al serii. Un ghiveci cu muscate cocotat pe pervaz, cu flori pe jumatate ruginite. Un chip fugar invaluit in fum de tigara. Un tablou ce se impregneaza pe perete atit cit ai clipi din ochi. Decorul aseptic al bucatariilor cu faianta alba, ca in cabinetele medicale. Lumini si mult intuneric. Culori estompate indaratul jaluzelelor. Rosu palid, ca in lupanare. Verde electric, de discoteca. Alb putred, vetust. Rareori mov sters, precum florile liliacului in primavara. As vrea sa intru in toate casele. In toate incaperile. Dar atunci misterul s-ar risipi. Cel mai mult ma intriga insa altceva. As vrea sa privesc prin ferestrele casei mele. Astept asta in fiecare seara. Chiar ma incearca un soi de fior. Efemer. E mereu intuneric. Iar eu sint in strada.