Tuesday, March 17, 2009


The Devil strikes again

Acum citiva ani mi-am cumparat doua perechi de pantaloni cu 1.200 de lei (adica 12 milioane de lei vechi). Ma uitasem pe eticheta de parca eram abia trezita din somn si mi s-a parut - de fapt, eram sigura - ca am vazut 600.000 de lei. Nu mi s-a parut suspicios ca o fata din magazin care pina atunci nu ma bagase in seama a venit brusc linga mine. Atinsesem, mai mult, eram interesata de pantalonii Trussardi si eu habar n-aveam. Clopotelul n-a sunat nici cind aceeasi fata se interesa de dupa perdeaua cabinei de proba daca imi vin bine. Mda, erau un pic lungi, dar "nu-i nimic, ii scurtam noi, costa doar 120.000 de lei!". Sigur, cind dai doispe milioane, ce mai conteaza 12 lei? Doar ca eu nu stiam. Perechea neagra n-a fost suficienta, am vrut-o si pe cea portocalie. Ma purtam ca acele fete glamourous din romanele chick-lit, care fac tot felul de scamatorii cu cartile de credit doar ca sa-si cumpere haine de firma. Repet, habar n-aveam in ce ma bagasem. Abia cind am ajuns la casa mi-a cazut fata. Noroc ca aveam bani pe card... Am primit pantalonii (scurtati in 20 de minute, timp in care am hoinarit ca o gagauta prin alte magazine) si o punga scortoasa Trussardi, pe care am plimbat-o, balanganind-o, inca vreo jumatate de ora prin Mall-ul aglomerat, mai mult ca sa-mi fac mie insami in ciuda.

Paranteza: perechea portocalie am imbracat-o o singura data. Pe cea neagra am ajuns s-o port prin casa, dar doar cind sint sigura ca n-am alti musafiri decit pe mama.

Zilele trecute, in Sephora. Mi-a placut sticluta unui fond de ten. A fost LA FEL. Am pus mina pe recipient, o fata a venit imediat linga mine, m-a chestionat amabil in privinta nuantei, am ales una, l-am cumparat. Din nou, nici nu stiam ce marca e. Am aflat la casa ca ma costa 299 de lei (noi). Curios si nu prea, cu vreo saptamina in urma imi luasem un fond de ten decent, pe care nici nu apucasem sa-l incep. De ce oi fi vrut altul, intrebati-ma cit vreti ca nu stiu.

Acum stiu. Marca e by Terry. O firma de cosmetice oarecum de nisa, dar cu prestigiu solid, fondata in urma cu niste ani de frantuzoaica Terry de Gunzburg, care lucrase inainte vreme indelungata pentru Yves Saint-Laurent Beauté. Fondul meu de ten se numeste Lumière veloutée. Si? E mai bun decit ce foloseam inainte? Sincer, DA. E matasos si ramine pe piele la fel de bine intins si la 10 seara.

Ridurile insa nu mi le acopera. Si nici mintea nu mi-o trezeste. Sint un pic mai batrina, dar la fel de iresponsabila.